4.

sunt în plaza, cu prietenii mei, la bowling. într-o cămăruţă întunecată din care nu poţi ieşi decât ocolind o grămadă de măsuţe. la un moment dat începe să sune alarma, şi se aud oameni cum ţipă “foooc, foooc!!”, iar prietenii mei fug care de mai de care, ocolind măsuţele, către ieşire. eu mă panichez, privesc în jur, numai oameni care aleargă în toate părţile, urlete, ţipete … plaza a luat foc din temelii, iar eu sunt înăuntru. ţip. încerc să fug, mă împiedic, şi cad. plâng. la un moment dat, apare turcu’, mă prinde de mână şi mă trage spre el. fugim amândoi printre canapelele arse, şi bucăţile desprinse din tavan. în faţa ieşirii, se opreşte. mă prinde de mână, şi mă sărută.

de fapt eram în plaza, azi, privind în gol spre tavan. când m-au întrebat prietenii mei ce am, le-am zis că mi-e somn. mi-a fost târşă să le zic filmu’ care tocmai mi se derulase în cap.

3.

sunt în baie, mă cac liniştită, răsfoind revista presei, când un bou apare din senin peste mine în baie. ce voia? hârtie. îl înjur de toţi sfinţii, şi îi arunc hârtia în mecla dezmembrată, probabil de atâta căcare. când să ies … constat că n-am cu ce să mă şterg, aşa că intru şi eu la rândul meu peste bou’ respectiv cerându-i pe un ton mai mult poruncitor, hârtia. mi-o aruncă în meclă, care probabil arăta exact ca a lui. cu chiloţii în vine, mă îndrept fericită spre baie, când … întâmplarea face să mă mai treacă o căcare. şi … din nou apare tipul care îmi cere hârtia, din nou nu am cu ce să mă şterg … şi tot aşa.

de fapt … stăteam pe veceu, cu ţigara în gură, contemplând asupra tuturor timpurilor. minunat. )

2.

filmu’ erotic.

stau întinsă pe un pat de metal (nu de puf, coaie), mai mult îmbrăcată decât dezbrăcată, ceea ce mă face să mă uit ca la felu’ 14, şi să mă gândesc dacă nu cumva sunt în scary movie, sau ceva de genu’ ăsta. nu. e cât se poate de real, cât se poate de … credibil. aud zgomote, dar nu le dau prea mare importanţă … mi se face cald. dau jos rând pe rând fiecare haină, menită să mă încălzească, sau să mă apere de un eventual atac, dar acum îmi e prea cald, ca să mai ţin cont de vreun viol. dacă o fi să se-ntâmple … asta e. măcar nu mor de căldură.

apare una din matahale. acum îi pot vedea chipul, dar nu mi-l pot întipări în minte, ceea ce e destul de trist, la modu’ că mă fut cu unu’, da’ nu mai ştiu cum arăta. urât. se aruncă peste mine, aproape că mă face plăcintă, începe să mă tragă de păr, să mă ia la pumni … io îi trag un picior în coaie, şi dau să fug. în uşă se iveşte matahala număru’ 2, care e chel. atât puteam reţine din înfăţişarea lui. chelia strălucitoare, care semăna mai mult a lampă de luminat străzile. nu înţeleg ce se întâmplă, aşa că îi spun tipului să jucăm un joc. am jucat rummy. cine câştiga, putea face tot ce dorea cu pierzătorul. absolut tot ce dorea. din fericire am fost câştigătoare, aşa că am început prin a-i face urechile să crească din ce în ce mai mult. i-am dat pierce-uri în toate locurile posibile din urechi, i-am tăiat coiu’ stâng, i-am despicat pula-n patru … apoi, i-am tăiat câte două degete de la fiecare picior, respectiv mână. i-am scos dinţii cu cleştele. arăta ca un muppets hidos, plin de bale, cu ochii scăpărând de nervi, şi draci pe mine.

de fapt eram pe geam, fumam o ţigară, şi mă gândeam la un roman al sandrei brown.

1.

singură, tristă, în întuneric, merg pe o alee aparent necunoscută, dar care îmi trezeşte o mulţime de amintiri, mai mult sau mai puţin dureroase. mă simt urmărită, dar privind în jurul meu, constat că sunt singură, şi prin împrejurimi nu e nici dracu’, ceea ce mă face să devin şi mai neliniştită. măresc pasul, mişcându-mă mai mult ca o raţă bleagă, având senzaţia că nu înaintez deloc. de fapt … coaie, chiar nu înaintez. din boscheţii imenşi, care până atunci mi se păreau chiar drăguţi, şi inofensivi, apar două matahale, care trag de mine, până reuşesc să îmi smulgă ambele mâini. ţip, urlu, zbier, răcnesc … de parcă m-ar auzi careva … aşa că încerc să fug. matahalele nu-s proaste, şi trag de mine, până ajung să mă târăsc ca un vierme, nemaiavând picioare, mâini. îmi văd capul rostogolindu-se, iar ochii privindu-mă fix (nu ştiu cum pula mea …). rânjesc. matahalele îmi şoptesc că ăsta e doar începutul …

băgami-aş pula în el de trip prost, dar măcar am râs, când am realizat că visam cu ochii deschişi …